Care să fie faza? M-am plictisit să mă ascund atât. Mai am un blog, dar pe ăla îl vede şi cine nu ar trebui, aşa că trebuie să mă restricţionez. Faza e că, de data asta, vreau să scriu. Vreau să muşc din fructul oprit şi să vorbesc despre toate astea.
Dacă vă trebuie un nume, spune-ţi-mi Eva. Nu e al meu, dar e unul din puţinele lucruri de care nu am avut parte. Şi, pentru puţinii care poate vor citi blogul ăsta, mă veţi cunoaşte într-o lumină în care poate, până acum, nu m-aţi mai cunoscut (asta dacă ştiţi cine sunt cu adevărat). Sper că nu vă dezamăgesc şi sper că sunteţi ok cu faptul că nu mă mai ascund. Fără perdele, fără ascunzişuri. Eu aşa cum sunt şi nimic mai mult.
Când cortina nopţii cade, multe lucruri se schimbă. De data asta, a fost perspectiva mea. Nu ştiu cât are să supravieţuiască blogul ăsta, dar hai să sperăm că aşa mă veţi cunoaşte în adevărata mea natură.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu